2% pentru Asociatia ROST


Publicaţie lunară editată de Asociaţia ROST



 


Cum ne puteţi ajuta | Numărul curent | Abonamente | Redacţia | Lămuriri | Contact | Arhiva

numărul 18, august 2004

Sumarul revistei








Muzeu scos īn stradă

Muzeul Ţării Crişurilor, adăpostit īn Palatul Baroc din Oradea, va fi evacuat īn curīnd. Episcopia Romano-Catolică a cīştigat un proces, avīnd ca miză clădirea īn care funcţiona muzeul, proces deschis contra statului romān īn 1997. Palatul Baroc a fost trecut īn proprietatea statului printr-un act de donaţie semnat de protopopul romano-catolic Belteki Francisc īn 1963. Avocaţii episcopiei au susţinut īnsă că acesta fost forţat s-o facă de către autorităţile comuniste. Interesele catolice au fost reprezentate de senator UDMR Frunda Gyorgy, care a obţinut o hotărīre judecătorească favorabilă īn faţa unor jurişti ai statului romān plictisiţi şi fără nici o intenţie de a pleda cauza cum se cuvine.

 

Homosexualii norvegieni vor adopta copii

Parlamentul norvegian este pe cale să acorde, prin lege, cuplurilor de homosexuali dreptul de adopţie a copiilor. Primii care susţin proiectul de lege sīnt socialiştii şi liberalii, dar există şi o serie de parlamentari ai Partidului Conservator care au semnat că vor vota īn favoarea adopţiilor făcute de homsexuali. Astfel īncīt nu există prea multe şanse ca proiectul să fie respins. Totuşi, agenţiile pentru adopţii nu acceptć ca potenţiali pćrinţi partenerii de acelaşi sex, relateazć Nettavisen online, fapt care decizia face ca hotīrea Parlamentului norvegian să fie este apreciată drept simbolică. Acest pas este īnsă penultimul īn acţiunea de obţinere a tuturor drepturilor pentru homosexuali.

Norvegia ar putea deveni a doua ţarć din lume care acceptć adopţia de cćtre cupluri de homosexuali, dupć Suedia, care a luat aceastć decizie īn luna februarie a anului trecut.

 

Lia bate cīmpii

Lia Roberts, candidat la Preşedinţia Romāniei, şi-a făcut puţină campanie şi la cea de-a şaptea ediţie a Universităţii de Vară a romānilor de pretutindeni de la Izvoru Muresului. Invitată să vorbească despre aportul comunităţii romāneşti din SUA la integrarea Romāniei īn UE, Lia Roberts a ignorat tematica, prezentīndu-şi exclusiv propriile realizări. Cīnd i s-au pus īntrebări concrete, cum ar fi aceea care viza aflarea opiniilor ei de situaţia romānilor din Harghita şi Covasna, Lia Roberts a refuzat să răspundă, motivīnd, īntr-o limbă romānă jenantă, că nu vrea să-şi dezvăluie prograul decīt īn campania electorală din toamnă.

 

Medicamente, mită pentru pensionari

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunţat că pensionarii vor beneficia, din luna august, de o compensare a medicamentelor cu 90 la sută, faţă de 50 la suta cīt era pīnă acum. Guvernul va suporta diferenţa din fondul de stat, dar numai pīnă la sfīrşitul anului. Adică taman pīnă după ce se află cine va guverna Romānia īn următorii patru ani. Dacă iese tot PSD va acoperi el cumva banii daţi cu atīta "generozitate" bătrīnilor cu scopul de a le cīştiga voturile. Dacă PSD pierde, n-au decīt să se descurce cīştigătorii cu gaura neprevăzută din buget. Manevra a fost folosită, pentru exemplu, īn Bacău: fostul primar, Dumitru Sechelariu, a cheltuit fondurile oraşului pe următorii doi ani ca să asfalteze drumurile şi să vopsească blocurile; acum, noul primar, Romeo Stavarache, trebuie să-şi facă treaba fără bani.

 

Mafia lemnului, protejată de politicieni

Apropo de Bacău, unul dintre curajoşii oameni de faceri de acolo, Gheorghe Milea, a dezvăluit recent că mafia lemnului de pe Valea Muntelui are spatele asigurat de Gheorghe Fulga, seful Serviciului de Informaţii Externe (SIE). Milea susţine că a fost īn audienţă la Ilie Sīrbu, ministrul Agriculturii şI mediului, precum şi la Ioan Rus, fostul ministru al Internelor, şI le-a spus cum acţionează mafia care a despădurit munţii judeţului, dar degeaba. Mai mult, o comisie de anchetă a Internelor i-a acoperit pe unii dintre afaceriştii cu lemn care nu aveau acte pentru toţI buştenii tăiaţi.

 

Lustraţia, repusă pe tapet

Gheorghe Ciuhandu, liderul PNŢCD, a afirma că partidul său intenţionează să readucă īn actualitate proiectul de Lege a Lustraţiei, iniţiat de George Şerban. Această lege ar interzice foştilor comuniştii cu funcţii īnalte īn PCR şi foştilor securişti să facă politică. Totodată, PNŢCD a recomandat tuturor partidelor aflate din opoziţie să-şi asume prevederile Punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara ca o conditie a limpezirii societăţii romānesti şi a eliminării foştilor demnitari comunisti şi a securiştilor din viaţa politică. Putem pune rămăşag de pe acum că nici un partid parlamentar la această oră nu va susţine iniţiativa ţărănistă.

Universitatea romānilor de pretutindeni

Īn perioada 19-24 iulie, la Izvoru Mureşului, a avut loc cea de-a şaptea ediţie a Universităţii de Vară. Tema generală a fost "Comunităţi romāneşti de pretutindeni şi integrarea europeană". Au fost organizate diverse discutii cu teme precum: Comunităţile romāneşti de pretutindeni īn programele partidelor politice din Romānia, Implicarea Bisericii Ortodoxe Romāne īn sprijinirea romānilor de pretutindeni, Aportul comunităţilor romāneşti din Occident la integrarea Romāniei īn Uniunea Europeană. Dar au fost dezbătute şi alte subiecte fierbinţi, cum sīnt: "Comunităţilor romāneşti din vecinătatea ţării şi Balcani aflate īntre deznaţionalizare şi integrare europeană" sau "Instrumente europene pentru pastrarea identităţii romānilor din judetele Covasna, Harghita şi a romano-catolicilor din Molodova". Au participat asociaţii romāneşti din Statele Unite ale Americii, Australia, Italia, Germania, Albania, Ungaria, Ucraina, Serbia-Muntenegru, Macedonia, Bulgaria, Republica Moldova şi, īn premieră, romānii din Kazahstan.

Īn pofida faptului că o bună parte din programul său este dedicat romānilor de pretutindeni, Asociaţia Romfest XXI nu a fost īnvitată de organizatori la această manifestare. Īnsă, gruparea revistei Rost a fost reprezentată, prin forţa conjuncturii, de Cristi Pantelimon, lector universitar şi doctorand īn sociologie, care a moderat una dintre dezbaterile Universităţii de Vară.

 

Īnghesuială pe coridorul creştin-democrat

Nu era de ajuns puzderia de partide zise creştin-democrate, că s-au repezit să ocupe un loc pe acest culoar şi sindicaliştii. Bogdan Hossu, preşedintele Cartelului ALFA şi vicepreşedinte al Confederaţiei Mondiale a Muncii a a īnfiinţat de curīnd şi Uniunea Popular Creştină (UPC), asociaţie civică menită să promoveze curentul creştin-democrat īn Romānia. Desigur, Hossu a zice că UPC nu-şi propune să devină partid politic şi că organizaţia nu reprezintă pentru el o rampă de lansare īn politică. Atunci ce legătură are totuşi sindicatul cu o orientare politică aşa cum este cea enunţată de titlul Uniunii ? Vom vedea peste cītva timp.

 

Noi privilegii pentru revoluţionari

Potrivit unui proiect de lege trecut deja prin Camera Deputaţilor, revoluţionarii vor avea noi privilegii. Ei vor avea dreptul la un hectar de teren īn extravilan şi 500 mp īn intravilan, vor putea cumpăra fără licitaţie cīte un spaţiu comercial de maximum 100 mp, vor beneficia de medicamente gratuite, iar statul le va subvenţiona 50% din dobīndă sau un credit bancar de pīnă la 20.000 de euro. Noua lege privind drepturile revoluţionarilor – intitulată pompos Legea recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei romāne – a fost votată de deputaţi īn cinci minute. Proiectul nici măcar nu figura pe ordinea de zi a plenului, fiind introdus pe şest īn dezbatere de către preşedintele Camerei, Valer Dorneanu (PSD). Potrivit Legii recunoştinţei, revolutionarii vor beneficia de nu mai puţin de 15 drepturi, inclusiv 12 călătorii gratuite pe calea ferată la clasa I pe orice tip de tren, pensionarea cu cinci ani īnainte de termen şi de o īndemnizaţie lunară care se adaugă pensiei, īn valoare de 60% din salariul mediu brut pe economie. Toate aceste drepturi nu vor fi impozitate. Īn plus, organizaţiile de revoluţionari constituite pīnă la 31 decembrie 1990 vor putea prelua gratuit de la stat sediile pe care le ocupă īn prezent. Organizaţiile constituite pīnă la 31 decembrie 1992, precum şi uniunile de revoluţionari formate pīnă la sfīrşitul lui 2003 īşi vor putea cumpara sediile īn aceleaşi condiţii ca şi partidele politice, adică la valoarea lor contabilă, care este mult mai mică decīt cea de piaţă.

 

Rasist, pe mīna justiţiei

Andrei Molnar este un tīnăr romāno-francez care pare-se şi-a propus să colecţioneze condamnări pe motive "politice". Omul se declară rasist, anticreştin dar şi antisemit şi anunţă că nu este dispus să respecte legile care nu-i convin. Anul trecut a fost condamnat la şase luni de īnchisoare "pentru propagandć naţionalist-şovinć şi īncćlcarea legislaţiei care interzice organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist şi xenofob" īntr-un proces cam pripit. Procurorii nu aveau alte dovezi decīt fragmente dintr-o corespondenţă privată şi nişte afişe cuminţi ale unei organizaţii gălăgioase – care se declară de dreapta – şi unde Molnar era un soi de guru. Totuşi, Tribunalul Sibiu i-a dictat o pedeapsă minimă. Procesul īncă nu a ajuns la ultima cale de atac. Īntre timp, Molnar a fost exclus din rīndurile asociaţiei pe care o conducea īn Ardeal. Ca răzbunare, Andrei anticristul şi-a făcut o organizaţie după chipul şi asemănarea lui, care este īnfiptă pīnă la urechi īn concepţii daciste dintre cele mai fanteziste. Societatea cu pricina poartă numele unui "zeu" dac, Geibeleizis, şi musteşte de porniri anticreştine şi chiar antinaţionale prin modul īn care īnţelege să se folosească de ideea naţionalistă. Recent, Molnar a fost din nou anchetat de procurorii sibieni şi trimis īn judecată pentru propagandă naţionalist-şovină şi nazistă tocmai prin intermediul Societăţii Geibeleizis. Alături de el au fost īnvinuiţi şi Radu Frćţilć, Titus Luciano Costea şi Eugen Gheorghiu. Pe aceştia din urmă nu-i cunoaştem. Doar de Frăţilă ştiam că este preot ortodox prin Făgăraş, aşa īncīt ne miră foarte asocierea sa cu anticreştinul Molnar. Īn ceea ce-l priveşte pe Molnar, credem că de această dată va fi condamnat pe drept. Ne īndoim īnsă că va trage vreo īnvăţătură din asta. Probabil că īşi va spune că este un martir al neamului.

 

Şcoală romānească la Londra

Biserica Ortodoxă Romānă din Londra, cu sediul īn Strada Fleet nr. 186, organizează din 26 iunie, intre orele 14.00 – 16.00, cursuri de limba romānă īn cadrul programelor oferite de Fundaţia Raţiu şi sprijinite de Centrul Cultural romānesc de la Londra. Iniţiativa se adresează tututor celor care doresc să īnveţe şi să īnţeleagă limba romānă. Lecţiile se desfaşoară pe două module, primul modul se adresează copiilor peste trei ani, iar cel de-al doilea pentru adulţi.

Fundatia Raţiu, īnfiinţată īn 1979 de Ion şi Elisabetha Raţiu, are ca scop principal promovarea şi īncurajarea proiectelor care sprijină educaţia şi cercetarea īn cultura şi istoria Romāniei şi a romānilor.

 

Distrugerea unui simbol anticomunist

Monumentul dedicat luptătorilor anticomunişti din judeţul Bacău ucişi īn īnchisorile roşii a fost profanat de indivizi rămaşi deocamdată necunoscuţi. Uriaşa troiţă, clădită din beton armat şi placată cu marmură, a fost ridicată de AFDPR Bacău la marginea Parcului Cancicov, līngă strada principală a oraşului Bacău. Fiind luminat de reflectoare puternice, este uşor de supravegheat şi noaptea de patrulele de gardieni publici şi de poliţişti. Cu toate acestea, recent, o mīnă criminală a vandalizat acest simbol al luptei anticomuniste. Una dintre marile plăci de marmură de la baza crucii a fost spartă cu ciocanul pe o porţiune de cīteva zeci de centimetri. O altă placă este aproape desprinsă de pe troiţă, probabil pentru că făptaşii intenţionau să o fure.

Ceva din această faptă barbară ne face să credem că autorul ei nu este un infractor oarecare, ci mai degrabă un ins căruia semnul crucii şi izbīnda de dincolo de mormīnt a luptătorilor anticomunişti īi ard măruntaiele. Pīnă şi īntre hoţii de cea mai joasă speţă puţini sīnt aceia care īndrăznesc să se atingă de lucrurile sfinte.

AFDPR Bacău a sesizat autorităţile locale, dar păgīnii care au īncercat să distrugă monumentul nu au fost īncă identificaţi. Dacă oficialităţile vor continua să asiste nepăsătoare, este posibil ca troiţa să fie grav mutilată īn ciuda robusteţii sale.

 

Ilaşcu īnvinge Rusia!

Grupul Ilaşcu a cīştigat procesul īmpotriva Rusiei şi Republicii Moldova. După patru ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărīt punerea de īndată īn libertate a celor doi membri ai grupului Ilaşcu īncarceraţi īncă la Tiraspol, respectiv Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa. Ceilalţi patru membri ai grupului Ilie Ilaşcu, Alexandru Lesco, Petru Godiac şi Valeriu Garbuz, fiind deja liberi. Judecătorul romān la CEDO, Corneliu Birsan, a afirmat că sentinţa CEDO poate fi pusă īn executare "de către cei care exercită autoritatea īn acest moment īn Transnistria". De asemenea, CEDO a hotărīt ca Ilie Ilaşcu să primească despagubiri de peste 3.000 de euro de la Republica Moldova şi aproape 190.000 de euro de la Federaţia Rusă. Andrei Ivanţoc, Tudor Petrov-Popa, Alexandru Lesco au şi ei de primit despăgubiri de peste 63.000 de euro de la Republica Moldova şi aproape cīte 130.000 de euro de la Rusia. Alexandru Tănase – avocatul senatorului roman Ilie Ilascu – a spus că decizia a Īnaltei Curţi este irevocabilă, deoarece a fost adoptata de Marea Cameră a CEDO. Evident, autorităţile ruse şi transnistrene s-au arătat revoltate de această hotărīre şi au anunţat că o vor contesta.

 

Afacerea "sedii pentru partide"

Cabinetul Năstase pregăteşte vīnzarea pe doi bani a sediilor ocupate de principalele partide politice. Cum "cine īmparte, parte īşi face", la cel mai mic preţ va fi cumpărat sediul PSD din strada Kiseleff numărul 10. Pentru clădirea de 847 mp, partidul lui Adrian Nastase va plăti 14 miliarde de lei, adică echivalentul a 350.000 de euro, ceva mai mult decīt o vilă construită de ANL. Īn vreme ce PD va da 45 de miliarde de lei, adică 1.125.000 de euro pentru un sediu cu doar 19 mp mai mare.
PNL va scoate din visterie 21,7 miliarde de lei, adica echivalentul a 542.000 de euro pentru sediul din Aviatorilor numărul 86, preţ pe care nu-l plăteşti nici pentru cea mai amărītă vilă din zonă. Īn fine, pentru casa de 187 mp, īn buricul Bucureştiului, īn care funcţionează partidul lui Corneliu Vadim Tudor, PRM va da preţul unei garsoniere obişnuite, adică 560 de milioane de lei, echivalentul a 14.000 de euro.

 

Albumul aromānilor

Albumul AROMĀNII, īn imagini pīnă la jumătatea secolului XX, al istoricului Corneliu Beda, apărut de curīnd la Bucureşti, reprezintă o importantă operă pentru cunoaşterea cadrului istorico-geografic şi lingvistic, a localităţilor şi locuinţelor aromānilor. Lucrarea cuprinde de asemenea date despre īnvăţămīntul şi religia aromānilor, o colecţie de lucrări despre aceştia, o culegere de texte literare īn aromānă şi o bogată listă bibliografică. Autorul, colectionar pasionat, a studiat şi a acumulat multe cunoştinţe despre aromāni, fascinat de această ramură sudică a poporului romān, vitregită de soartă.

 

Īn memoria victimelor stalinismului

La īnceputul lunii iulie, īn Gara Chişinău, a fost sfinţită o nouă placă īn memoria victimelor represiunilor staliniste şi a deportaţilor din Basarabia (1940-1941, 1949-1951). Slujba a fost oficiată de un sobor de preoţi īn frunte cu ĪPS Petru, Mitropolit al Basarabiei. Valentina Sturza, preşedintele Asociaţiei deportaţilor din Republica Moldova, a declarat că a basarabenii au fost supuşi unui regim de exterminare, pentru a face loc populaţiilor rusofil. Sturza a deplīns faptul că nici după atīţia ani autorităţile republicii nu-i tratează aşa cum se cuvine pe supravieţuitorii deportărilor.

 

Demisie politică la o şcoală ieşeană

Competenţa nu face nici cīt o ceapă degerată īn faţa interesului politic. Un exemplul: păţania colegului nostru Cristian Ivănuţă, profesor doctorand īn istorie, membru īn Consiliul Director al Romfest XXI şi fost director al Şcoaliidin Potāngeni (comuna Movileni), judeţul Iaşi. Am lăsat să treacă alegerile peste īntāmplare, pentru a privi cu detaşare şi obiectivitate īn urmă. Pe scurt: la 1 mai, cu cinci zile īnainte de īnceperea campaniei electorale, profesorul Ivănuţă a fost demis din funcţia de director. Motivele au fost cusute cu aţă albă şi groasă de neam prost. I s-au reproşat nişte neīmpliniri īn "actul de conducere", pe jumătate imaginare, pe jumătate īnălturate cu ceva vreme īn urmă. Pe post de capugiu a fost pus un inspector cu frică de partidul-stat, pre numele său de slugă prea-plecată Neculai Avasīlce. Ivănuţă a fost īnlăturat pentru a-i lăsa scaunul de director īnvăţătorului Mihai Burdia, sprijintor al candidatului PSD la Primăria Movilei, Cristi Rāmbu. Acesta din urmă a fost patru ani viceprimar din partea PNL, dar a sărit īn barca puterii la momentul oportun.

Evident, contestaţia făcută de Cristian Ivănuţă la Inspectoratul Şcolar nu a fost luată īn seamă. N-a contat nici observaţia de bun-simţ că peste o mīnă de profesori cu facultate nu se cuvine a fi staroste un īnvăţător. Īn schimb, s-a trecut la un montaj literar-artistic, filmat de corespondentul Naţional TV şi dat pe post, īn care noul director al şcolii din Potāngeni īl īmproşca voios cu noroi pe vechiul şef. Īn faţa aceste neobrăzări, īn care hoţul strigă "hoţii!", ne-am văzut obligaţi să relatăm corect tărăşenia pentru a apăra onoarea colegului nostru, dacă nu putem să apărăm nedreptatea.


Cautam distributori

Revista ROST cauta distribuitori in toata tara si in comunitatile de romani din strainatate: biserici de mir, manastiri, firme locale de difuzare a presei, librarii, magazine generaliste si persoane particulare. Ofera comision generos.

Pentru detalii si contracte, luati legatura cu directorul publicatiei, la telefon 0740.103.621 sau 0727.722.632, ori pe e-mail: rost@rostonline.org sau revistarost@gmail.com.

Acum, revista ROST poate fi procurata de la chioscurile Rodipet SA sau:

  • In Bucuresti – de la librariile "Vasiliada" (Bd. I. C. Bratianu 12) si "Sophia" (str. Bibescu Voda nr. 24, linga Facultatea de Teologie)
  • In Constanta – de la libraria "Brāncoveneasca" (Str. Vasile Lupu nr. 43)
  • In Galati – de la libraria "C. Negri" (Strada Domneasca 27)
  • In Suceava – de la libraria "Sf. Voievod Stefan cel Mare"
  • In Comanesti (Bacau) – de la libraria „Epiharia"

Cumpăraţi revista "Rost" de la chioşcurile Rodipet!